Regulament:
A. TEMATICĂ
A.1. Concursul se adresează, în principal, copiilor și tinerilor cu vârste cuprinse între 12 și 20 de ani, din parohiile Episcopiei Italiei.
A.2. Concursul se desfășoară pe doua secțiuni.
A.3. Pentru toate secțiunile și subsecțiunile concursului, tema este liber aleasă.

I. SECȚIUNEA POEZIE
a) Subsecțiunea I (concurenți cu vârste între 12 și 14 ani) cu temă liber aleasă.
b) Subsecțiunea II (concurenți cu vârste între 14 și 16 ani) cu temă liber aleasă.
c) Subsecțiunea III (concurenți cu vârste între 16 și 20 de ani) cu temă liber aleasă.
II. SECȚIUNEA PROZĂ (povești, povestiri, eseuri).
a) Subsecțiunea I (concurenți cu vârste între 12 și 14 ani) cu temă liber aleasă.
b) Subsecțiunea II (concurenți cu vârste între 14 și 16 ani) cu temă liber aleasă.
c) Subsecțiunea III (concurenți cu vârste între 16 și 20 de ani) cu temă liber aleasă.
III. SECȚIUNEA SPECIALĂ (concurenți cu alte categorii de vârstă decât cele de la secțiunile I și II.) cu temă liber aleasă.

A.4. Participanții pot trimite materiale atât pentru Secțiunea Poezie cât și pentru Secțiunea Proză.

B. CERINȚE PRIVIND REDACTAREA ȘI EXPEDIEREA
B.1. Textele vor fi trimise de către participanți preoților parohi ( Pr . Bogdan Gheorghica – email:bogdangheorghica@yahoo.com )
B.2. Toate textele vor fi tehnoredactate folosindu-se fontul Times New Roman, corp 12, la 1,5 rînduri, cu diacritice, margini egale de 2 cm. Titlul va fi scris central. Textele vor avea trecute în dreapta sus datele participantului: numele și prenumele, parohia de care aparține precum și secțiunea la care participă cu lucrarea.
B.3. Fiecare participant va atașa lucrărilor trimise și formularul de înscriere anexat prezentului regulament, completat cu datele personale.
B.4. Formularul de înscriere și lucrările vor fi organizate într-un singur folder denumit astfel: ”Slovă românească”, numele și prenumele participantului, localitatea unde își are parohia sediul.

C. ETAPELE DESFĂȘURĂRII CONCURSULUI
15 ianuarie: Lansarea concursului cu prilejul Zilei Naționale a Culturii Române, și a debutului manifestării “Dor de Eminescu” în Episcopia Italiei (15-31 ianuarie).
15 ianuarie – 25 august: diseminarea informației la nivelul episcopiei, înscrierea și primirea lucrărilor.
25 august – 30 august: jurizarea lucrărilor.
1 septembrie – 8 septembrie: Premierea lucrărilor, distribuirea către parohii a textelor premiate, în vederea popularizarii lor în cadrul Festivalului Zilele Limbii Romane în Episcopia Italiei (31 august – 8 septembrie).

D. JURIZAREA ȘI PREMIEREA
D.1. Se vor acorda premii pentru toate subsecțiunile concursului (premiul I, II, III, mențiuni, premii speciale) și marele premiu al ediției.
D.2. Textele premiate cu premiul I, precum și cel distins cu Marele Premiu, vor fi publicate în revista” Apostolia”, ediția de Italia.
D.3. Se vor acorda diplome de participare în format electronic, care vor fi expediate câștigătorilor prin poșta electronică, la adresa indicată în formularul de înscriere.

D.4. COMPONENȚA JURIULUI
PREȘEDINTELE JURIULUI:
P.S. SILUAN – Episcopul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.
VICEPREȘEDINTELE JURIULUI:
Pr. Prof. Dr. CRISTIAN MUNTEANU – Preot paroh la Parohia Sf. Nicolae din Brașov, director al Seminarului Teologic din Brașov, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

MEMBRII JURIULUI:
Pr. GELU PORUMB – Preot Paroh la Parohia Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei, Romano di Lombardia, consilier pentru cateheză în cadrul Sectorului Pastoral-Liturgic, Catehetic și pentru Misiune al Episcopiei Italiei.
DIANA VID – Profesor de Limbă și Literatură Română, professor L.C.C.R. Italia.

E. OBSERVAȚII FINALE
E.1. Data limită de transmitere a lucrărilor este 25 august 2016.
E.2 Nerespectarea prevederilor prezentului regulament și înscrierea unui text ce nu aparține participantului vor duce la eliminarea din concurs. Descarca- Formular Inscriere

La originea cultului crestin public sta Sfanta Liturghie intemeiata de catre Mantuitorul Iisus Hristos la Cina cea de taina, cand „a luat painea si multumind a frant si a dat ucenicilor si a zis : Luati, mancati, acesta este Trupul Meu. Si luand paharul si multumind le-a dat zicand: Beti dintru acesta toti, acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru voi si pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor” (Matei 26, 26-28). La Cina cea de taina Mantuitorul instituie deci o jertfa noua, prefacand painea si vinul in Trupul si Sangele Sau si o Sfanta Taina spre iertarea pacatelor si dobandirea mantuirii.

Intemeind, sub forma painii si vinului, in Trupul si Sangele Sau, forma cultului public, Domnul a poruncit Sfintilor Apostoli „sa faca aceasta intru pomenirea Sa” (Luca 22, 19, I Corinteni 11, 24-25). Caci, spune Apostolul, „ori de cate ori veti manca painea aceasta si veti bea paharul acesta vestiti moartea Domnului pana va veni El” (I Corinteni 11, 26). Astfel Sfintii Apostoli, impreuna cu toti cei care in fiecare zi se adunau spre „frangerea painii”, se impartaseau cu „Trupul si Sangele Domnului” (Fapte 2, 46). Si cum „frangerea painii”, ca prefacere in Trupul si Sangele Domnului, se facea prin rugaciunea de multumire si de invocare a Sfantului Duh, „Cina Domnului” (I Corinteni 10, 16), ea se mai numea si „Euharistie” (adica „Multumire”), iar cadrul general in care se savarsea poarta numele de slujire, oficiere, sau Liturghie.

Aceasta slujba sfanta in care isi are originea cultul divin public crestin s-a transmis apoi din generatie in generatie, pastrandu-se neintinat miezul adevarului de credinta care exprima esenta ei, infrumusetata fiind slujba cu rugaciuni si imne dintre cele mai inaltatoare, incat in forma in care o avem azi reprezinta cel mai inalt mod de inaltare duhovniceasca a credinciosilor care participa la cultul divin public.

Daca primul savarsitor al Liturghiei a fost Mantuitorul, El a lasat puterea sfintitoare Apostolilor, „ca iconomi ai tainelor lui Dumnezeu” (I Corinteni 4, 1), iar acestia episcopilor si preotilor! Incat, daca ne intrebam, cine sunt savarsitorii Sfintei Liturghii, raspunsul este ca acestia sunt episcopii si preotii. Cei pedepsiti prin caterisire nu pot savarsi cele sfinte.

Trupul si Sangele Domnului se da spre iertarea pacatelor tuturor acelora care alcatuiesc Biserica, Trupul lui Hristos. Si prin ce altceva poate fi dovedita mai mult apartenenta la Trupul lui Hristos, decat prin insasi impartasirea din aceeasi paine si vin prefacute in Trupul si Sangele Domnului! Sfintii Parinti arata ca nu zadarnic Mantuitorul a binevoit ca painea si vinul sa fie prefacute in Trupul si Sangele Sau. Asa cum painea si vinul aduc in aceeasi unitate multimea boabelor, tot astfel, cei ce se impartasesc din acelasi Trup si Sange al Domnului alcatuiesc Biserica cea una, care este Trupul Tainic al Domnului. Si pentru a arata ca fara credinciosi nu poate fi savarsita Euharistia, este suficient sa ne gandim la faptul ca ei sunt aceia care aduc painea si vinul ca daruri pentru Sfanta Jertfa care va urma. Aici se cuvine sa facem o precizare, si anume ca preotul, ca slujitor, nu este decat un organ sau un instrument prin care Hristos savarseste aceasta Jertfa. El este Acela care aduce Jertfa si Care Se aduce ca Jertfa. Aceasta ca om iar ca Dumnezeu, impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, Hristos este in acelasi timp si primitorul acestei Jertfe. Asa glasuieste de altfel si rugaciunea rostita in taina de preot in timpul cantarii imnului Heruvic : „…caci Tu esti Cel ce aduci (jertfa) si Cel ce Te aduci (ca jertfa) Cel ce primesti (jertfa) ! Cel ce Te imparti, Hristoase Dumnezeul nostru”.

OBIECTIVE :
– METEORA
Manastirea Marea Meteora (Schimbarea la Fata)(mana Sfantului Grigore al Neocezareei,capetele fondatorilor manastirii, Atanasie si Ioasaf, moastele altor sfinti), Manastirea Varlaam (1350), Manastirea Sfanta Treime (1458-1476), Manastirea Sfantul Stefan (1350)(capul Sfantului Haralambie, mana stanga a Sfantului Ioan Botezatorul), Manastirea de la Rusanu (1380)(moastele Sfintei Mucenite Varvara) si Manastirea Sfantul Nicolae Anapafsa (1527).
– ALMIROS
Manastirea Panaghia Xenia (parte din Braul Maici Domnului ,Icoana Facatoare de minuni : Panaghia Xenia)
– KONDARIOTISSA
Manasirea Sfantul Efrem Sirul (mana Sfantului Efrem Sirul)
– SALONICO
Moastele Sf Dimitrie Izvoratorul de Mir , Vizitarea centrului istoric al oraşului: Biserica Sfantul Gheorghe, cea mai veche biserica din Grecia (sec. V), Arcul lui Galeriu (monument situat pe Calea Ignatia, ridicat in anul 304 d.Hr., din porunca imparatului Galeriu in amintirea victoriei romanilor asupra persilor din anul 297), inchinare la moastele Sfantului Vasile cel Nou în Biserica Sfanta Sofia si la moastele Sfântului Grigorie Palama care se afla in Catedrala Mitropolitana din Salonic, Turnul Alb (simbol al orasului, sec. XV).
– SOUROTI
Manastirea Sfantul Ioan Teologul (moastele Sfintilor Ioan Teologul si Arsenie Capadocianul , mormantul SF.Paisie Aghioratul)
– VASILIKA
Manastirea Sfanta Anastasia (Capul Sfintei Anastasia cea Izbavitoare de Otravuri, Trupul intreg al Sfantului Teona, Lemn din Sfanta Cruce, dar facut manastirii de Sfanta Teofana, dar si alte sfinte odoare)
– URANOPOLI
Croaziera in jurul Sfantului Munte Athos (optional )
– CORFU
Catedrala Sfantul Spiridon (moastele Sf Spiridon )
Catedrala Panaghia Spiliotissa din Corfù (moastele Sfintei Teodora Inparateasa)

ITINERARIU
Prima zi 15-08-2016
– Plecare Fermo ora 10:30 Piazza Dante Alighieri – sosire Ancona Port ora 11:30
– Plecare Ancona (Nava) ora 13:30 – sosire Igoumenitsa Port ora 06:00
– PRANZ SI CINA pe nava

A-II-a zi 16-08-2016
– Plecare port Igoumenitsa ora 06:30 – sosire Meteora ora 09:30 (PRANZ )
– Plecare Meteora ora 16:00 – sosire Almiros Manastirea Panaghia Xenia ora 19:00
– Plecare Panaghia Xenia ora 20:00 – sosire Hotel ora 20:30 (CINA)

A-III-a zi 17-08-2016
– Plecare Almiros Hotel ora 08:00 -sosire Kodariotissa Manastirea Sfantul Efrem Sirul ora 11:00 (PRANZ)
– Plecare Kodariotissa Manastirea Sfantul Efrem Sirul ora 12:30 – sosire Salonic ora 14:00 (CINA)

A-IV-a zi 18-08-2016
– Plecare Salonic Hotel ora 07:00 – sosire Souroti Manastirea Sfantul Ioan Teologul ora 08:00
– Plecare Souroti Manastirea Sfantul Ioan Teologul ora 09:00 – sosire Vassillika Manastirea Sfanta Anastasia ora 09:30
– Plecare Vassillika Manastirea Sfanta Anastasia ora 10:30 – sosire Uranapoli ora 12.30
(PRANZ)
– Plecare Uranopoli port (nava) ora 13:45 – croaziera de 3 ore in jurul Muntelui Athos – sosire Uranopoli port ore 16:45
– Cazare Uranopoli Hotel (CINA)

A-V-a zi 19-08-2016
– Plecare Uranopoli Hotel ora 07:00 – sosire Igoumenitsa port ora 14:00
PRANZ in drum spre Igoumenitsa
– Plecare Igoumenitsa port (nava) ora 14:30 – sosire Corfu ora 16:00 (CINA )

A-VI-a zi 20-08-2016
– Plecare Corfu port ( nava ) ora 00:30 – sosire Ancona port ora 10:00

PRET
270 euro
Include:
– Transportul Fermo-Ancona port, dus intors
– Transportul cu nava Ancona -Igoumenitsa ,dus intors
– Transportul cu autocarul in Grecia
– Hotelul pentru trei nopti
– Micul dejun
Nu include :
– Pranzul si cina care sunt libere
– Biletul de traghet Igoumeitsa – Corfù aprox 10 euro
– Biletul de treghet pentru croaziera in jurul Sfantului Munte Athos care este optional si costa aprox. 16 euro

***Reducerile pentru copii le voi posta ulterior
***Locuri limitate , 50
***Informatii si inscrieri parintele Bogdan :3200732846
***Dumnezeu sa va binecuvanteze

Coro ortodosso a Fermo

Adolfo Leoni 11 febbraio 2016 fermano, voce ecclesiale Lascia un commento 36 Visite

Stampa questo articolo

Domenica 14 febbraio. Il Nuovo Calendario Romano segna: Santi Cirillo e Metodio, apostoli degli Slavi, patroni d’Europa. Loro all’Est, san Benedetto all’Ovest. I due polmoni con cui dovrebbe respirare l’Europa. Per dirla con Giovanni Paolo II. Quel respiro giunge anche a Fermo.

Chiesa di San Pietro, via Lattanzio Firmiano, già monastero benedettino. Lunetta stupenda con incastonati alcuni santi. Movimento di persone ogni fine settimana. Entri, e sei proiettato in un altro mondo. Quello slavo ortodosso, delle sacre icone, delle rize argentate, dell’incenso, della luce. Tanti i giovani, tanti i bambini.

La celebrazione è più lunga rispetto a quelle cattoliche. I segni sono numerosi. Il canto all’unisono. I fedeli, che se ne stanno in piedi: non ci sono banchi, s’inchinano frequentemente. Le ragazze indossano un velo o fazzoletto in testa. Sull’altare, il celebrante dà le spalle ai presenti. La voce del prete è baritonale, arriva potente, nessun bisogno di microfoni. Padre Bogdan Gheorghica è un gran pezzo d’uomo: alto, atletico, giovane, occhi azzurri.

Dall’otto marzo del 2015 regge la parrocchia “San Eliseo profeta” che fa parte della Chiesa Ortodossa Romena d’Italia. E’ vasta, copre la provincia di Fermo. La chiesa di san Pietro gli è stata affidata dalla parrocchia di Santa Lucia di cui è parroco don Osvaldo Riccobelli. Don Osvaldo ci tiene al rapporto con gli ortodossi, li frequenta. Sta predisponendo un accordo trentennale. Il clero cattolico ha aiutato padre Bogdan, così come in precedenza aveva aiutato padre Gabriel Dumitru con la concessione di una piccola chiesa poco fuori piazza del Popolo.

“San Pietro” è diventata punto di riferimento e aggregazione. Dopo ogni celebrazione si divide il pasto.

I romeni residenti nel Fermano sono circa 3.100, secondo la statistica 2015, distribuiti in tutti i comuni. “Con la volontà di Dio – ha scritto padre Bogdan a don Sandro Salvucci, parroco di Montegranaro – e con l’ospitalità della popolazione di Fermo, riescono a trovare diversi lavori nella provincia”. Sono badanti, agricoltori, operai, ristoratori, lavoratori autonomi.  “L’ospitalità e l’amore del clero cattolico – scrive ancora padre Bogdan – hanno reso possibile il desiderio dei romeni, ma anche dei fratelli russi ed ucraini, di avere un luogo di culto dove potere pregare insieme”.

Gli ortodossi hanno formato anche un coro “che prova a coltivare le tradizioni cristiane ortodosse romene nei cuori dei fedeli”.

Tra le ultime esibizioni, quella del 21 gennaio scorso, nella chiesa della Faleriense, a Porto Sant’Elpidio a Mare nel corso della celebrazione ecumenica con Padre Bogdan, la Pastora metodista-valdese Greetje van der Veer e don Tarcisio Chiurchiù. Qualche giorno prima era toccato a Monte Urano su invito di don Luigi Mancini. Altri momenti insieme di preghiera e di musica, ci sono stati a Porto san Giorgio centro, a Lido Tre Archi-San Tommaso.

Iniziative che si inquadravano nella Settimana ecumenica. Per “respirare insieme”. Non solo. In vista della Pasqua, il monastero delle Benedettine fermane aprirà le porte per la preghiera comune. A Cuba, Papa Francesco ha incontrato il Patriarca ortodosso russo Kiril. Svolte storiche.

Cât de mult ne iubeşte Domnul noi nu putem pricepe. Vedem crucea, ştim că a fost răstignit pentru noi şi că a murit în chinuri şi, cu toate acestea, prin sine însuşi su­fletul nu poate înţelege această iubire; ea nu este cunos­cută decât prin Duhul Sfânt.

Harul Duhului Sfânt e atât de dulce şi mila Domnului e atât de mare, că e cu neputinţă să fie descrise, dar sufletul e atras nesăturat spre El, căci este aprins de iubirea Dom­nului, cu totul înghiţit de Dumnezeu şi are în El mare odihnă, şi atunci uită cu desăvârşire lumea. Dar Domnul Cel Milostiv nu dă întotdeauna sufletului aşa; uneori îi dă iubire pentru întreaga lume şi atunci sufletul plânge pen­tru întreaga lume şi îl roagă pe Stăpânul Cel Bun şi Milos­tiv să reverse harul Său peste orice suflet şi să-l miluiască cu milostivirea Sa.
Ce-ţi voi da în schimb Ţie, Doamne, pentru atât de mul­ta milă revărsată asupra sufletului meu? Dă-mi, rogu-Te, să-mi văd fărădelegile mele şi să plâng totdeauna înaintea Ţa, pentru că Tu iubeşti sufletele smerite şi le dai harul Sfântului Duh!

Dumnezeule Milostive, iartă-mă! Tu vezi cum este atras sufletul meu spre Tine, Ziditorul meu. Tu ai rănit sufletul meu cu iubirea Ta şi el însetează după Tine, atunci şi fără sfârşit tânjeşte şi nesăturat năzuieşte el spre Tine ziua şi noaptea şi nu mai vrea să vadă lumea aceasta, deşi o iu­besc, pentru că mai presus decât toate îl iubesc pe Zidito­rul, şi sufletul meu te doreşte pe Tine.

O, Ziditorul meu, deşi eu, neînsemnata Ta făptură, Te-am întristat atât de mult, Tu nu Ţi-ai adus aminte de păcatele mele.

Mă întorc înapoi şi încep să vorbesc iarăşi despre aceas­ta. Aşa cum în fiecare zi mâncăm pâine şi bem apă, dar mâine trupul viu vrea să mănânce şi să bea iarăşi, aşa şi aducerea-aminte de binefacerile lui Dumnezeu nu oboseş­te niciodată sufletul, ci îl face să se gândească încă mai mult la Dumnezeu. Sau încă: cu cât pui mai multe lemne pe foc, cu atât mai multă dogoare dă; aşa şi cu Dumnezeu: cu cât te gândeşti mai mult la El, cu atât mai mare se face dogoarea iubirii şi râvnei pentru El.

Dacă ar şti oamenii ce e iubirea Domnului, ar alerga grămadă spre Hristos, şi El i-ar încălzi pe toţi cu harul Lui. Milostivirea Lui e negrăită. Din iubirea lui Dumnezeu su­fletul uită pământul.

Domnul iubeşte mult păcătosul ce se pocăieşte şi îl strânge cu drag la pieptul Său:
„Unde ai fost, copilul Meu? De multă vreme te aştept”.

Domnul îi cheamă la El pe toţi prin glasul Evangheliei, şi glasul Lui răsună în lumea în­treagă:
„Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi Eu vă voi odihni pe voi. Veniţi şi beţi apa cea vie. Veniţi şi învăţaţi că Eu va iubesc. Dacă nu v-aş iubi, nu v-aş chema. Nu pot suferi să se piardă nici măcar una dintre oile Mele. Chiar şi pentru una singură Păstorul se duce în munţi să o caute.”

„Veniţi, deci, la Mine, oile Mele. Eu v-am făcut şi vă iu­besc. Iubirea Mea pentru voi M-a adus pe pământ şi Eu am îndurat totul pentru mântuirea voastră, şi vreau ca voi să cunoaşteţi iubirea Mea şi să spuneţi ca apostolii pe Tabor: „Doamne, bine este nouă împreună cu Tine!””

Slavă Domnului Dumnezeu că ne-a dat pe Unul-Născut Fiul Său pentru mântuirea noastră [In 3,16].

Slavă Fiului Celui Unul-Născut că a binevoit să Se nas­că din Preacurata Fecioară şi să pătimească pentru mân­tuirea noastră, să dea Preacuratul Lui Trup şi Sânge spre viaţa veşnică şi să trimită Duhul Sfânt pe pământ.

Duhul Sfânt ne descoperă tainele lui Dumnezeu. Duhul Sfânt învaţă sufletul să iubească pe oameni cu iubire negrăită. Duhul Sfânt împodobeşte trupul şi sufletul cu fru­museţe până într-atât încât omul se face asemenea Dom­nului în trup şi va trăi veşnic cu Domnul în cer şi va vedea slava Lui. In viaţa cea veşnică toţi oamenii vor fi asemenea Domnului. Dar nimeni n-ar fi putut cunoaşte această taină dacă nu i-ar fi descoperit-o Duhul Sfânt.

Domnul e plin de bucurie şi strălucire, şi oamenii vor fi strălucitori ca şi El, aşa cum însuşi Domnul a zis: „Iar drepţii vor străluci ca soarele” [Mt 13, 4], iar Apostolul Ioan Teologul spune că „vom fi asemenea Lui” [1 In 3,2].

Prin Duhul Sfânt Tu ai atras la Tine sufletele sfinţilor, Doamne, şi ele curg spre Tine ca nişte pârâiaşe liniştite.

Mintea sfinţilor s-a alipit de Tine, Doamne, şi e atrasă spre tine, Lumina şi bucuria noastră.

Inimile sfinţilor Tăi s-au întărit în iubirea Ta, Doamne, şi nu Te pot uita nici pentru o singură clipă, nici măcar în somn, căci dulce e harul Duhului

“Cuviosul Siluan Athonitul, Între iadul deznadejdii și iadul smereniei, în traducere de Pr. Prof. Dr. Ioan Ica și Diac. Ioan I. Ica jr., Editura Deisis, Sibiu,2001”

AVEM UN TATA CERESC INDURATOR, CARE ESTE INCET LA MANIE
SI CARE SE GRABESTE SA NE SALVEZE SI SA NE IERTE.

Continuă să citești →

Sfantul Marcu Ascetul spune: „Cand iti aduci aminte de Dumnezeu inmulteste rugaciunea, ca atunci cand il vei uita Domnul sa-si aduca aminte de tine”. Ii tare fain! M-am gandit de multe ori la cuvantul acesta si fac o legatura intre el si ceea ce-mi spunea mama cand mergeam la scoala departe de casa: „Nu-ti uita de Dumnezeu, nu-ti uita de rugaciune”. Parca ar fi fost un cuvant din Filocalie.
In Scara Sfantului Ioan Scararul se spune: „Rugaciunea este intarirea lumii”, deci oamenii care se roaga intr-un fel sustin lumea aceasta. Ei Il fac pe Dumnezeu milostiv fata de lumea aceasta. Sigur ca Dumnezeu, daca a creat lumea aceasta, vrea sa fie milostiv fata de lume si Teofil Paraians-o intareasca, dar contribuim si noi la intarirea lumii cu rugaciunea pe care o facem, rugaciunea fiind nu numai un mijloc de imbunatatire personala, ci si un mijloc de imbunatatire a societatii in care traim.

Continuă să citești →